DESPRE ÎNVĂȚĂCEII ÎNVĂȚĂTORI, DAR ȘI DESPRE ÎNVĂȚĂTORII ÎNVĂȚĂCEI

Cu ceva timp în urmă (poate vreo cîteva luni) stăteam lîngă Dorothea ca să adoarmă. Da, e la stadiul în care trebuie să fie însoțită pentru a adormi. Suzeta este de domeniul trecutului, dar acum încă e nevoie de însoțitor de adormit. Stăteam lîngă ea în timp ce-și consuma lăpticul de seară. Dintr-o dată, a început să mă tragă cu mîna înspre ea. Nu știam exact ce vroia. Părea că vrea să stau mai aproape. Sau oare vroia să-mi spună ceva? De fapt, era vorba de amîndouă. M-a tras mai aproape de ea, și-a întrerupt preferata activitate dinaintea somnului, m-a pupat și mi-a zis bec, după care și-a continuat cina. De atunci înainte ne spune mami, bec și tati, bec, nu contează că asta se întîmplă înainte de somn, dimineața devreme, în timpul zilei, pe stradă, sau în drum spre parcul de joacă. Ador să aud de la ea asta.

Toate au început nu cu bec-ul ei, ci cu bec-ul nostru. De cînd era mai mică (vă dați seama cît de mică era dacă acum are 1 an și 9 luni), o priveam în ochi, o pupam și-i ziceam Dorothea, te iubesc!

Nu am crezut nicio clipă că atunci înțelegea ce-i spuneam, dar am fost convins că va învăța. Realitatea e următoarea: copiii sunt cei mai buni învățăcei. Ei au însă nevoie și de buni învățători.

Vorba like father, like daughter sau like, mother, like daughter este adevărată, poate în cele mai multe cazuri. E nevoie întîi de părinți exemplu, restul decurge de la sine. Aceasta este o provocare zilnică pentru mine și soția mea, dar și pentru voi care sunteți sau care vreți să deveniți părinți. Cineva spunea cu referire la altă persoană: Dumnezeu nu i-a dat copii, pentru că i-ar fi crescut ca pe sine. Nu mă pot pronunța în cazul altora, dar cert este că Dumnezeu întotdeauna știe ce face. Bineînțeles, pentru unii lipsa copiilor poate să aibă un alt motiv. Nu trebuie trase concluzii pripite, dar inima trebuie cercetată în orice situație. Totuși, pentru unii părinți, like-ul de mai sus e mai degrabă peiorativul halal. Atenție, acesta nu este vreun cuvînt ebraic sau ceva înrudit cu acesta, ci este halalul românesc.

Expert nu sunt, ba dimpotrivă, sunt destul de departe de așa ceva. Mai e mult pînă departe, vorba aia. Din cauza aceasta eu, care vreau să fiu un model pentru copilul meu, am nevoie să învăț. Unul din cei mai buni profesori la capitolul acesta îmi este chiar copilul meu. Nu de puține ori mi-am pierdut răbdarea. În situațiile respective, care n-au fost plăcute nici pentru mine, nici pentru copilul meu, copilul mi-a fost profesor, iau eu i-am fost un elev greu de cap, ca să zic doar atît. Copiii iubesc și atunci cînd părinții se poartă nebunește pentru că-și pierd răbdarea.

Aș vrea să-mi iubesc copilul și să fiu un model pentru el, dar am început de ceva vreme să învăț chiar de la el lucruri esențiale despre iubire.

Unii, din păcate, au impresia că cei mari sunt școliții planetei, iar cei mici proștii acesteia.

p.s.

Gîndurile acestea le-am scris cu mai bine de o lună în urmă. Bec-ul nu mai e bec. Ubec (ba chiar iubec) i-a luat locul. Ar fi bine dacă evoluția vorbirii și gîndirii copilului meu ar fi însoțită și de o creștere personală în domeniul despre care vorbeam mai sus. N-aș vrea ca el (copilul) să vorbească cît mai bine, iar eu, părintele, să fiu un analfabet în domeniul iubirii practice.

Reclame